Incepand de azi, imi veti putea accesa postarie pe noua pagina de wordpress.
http://anikstyle.wordpress.com
Va multumesc si va astept cu drag, Alexandra!
duminică, 22 mai 2011
duminică, 20 martie 2011
La prima vedere
Pe alei pavate de ger primavaratic,
Pe banci surprinse de trecerea anilor
Sub cerul eclipsat de ploaia de stele,
Se-nfiripa un sarut, un fior, o idila.
Ea vorbeste, el asculta
Cu mana prin paru-i ca firul de iarba
Si cu buzele uscate ce asteapta un sarut.
Adie un sunet, amandoi au tacut,
Si el ofteaza, ea il ingana
Si-l intreaba de ce, dar nestiind sa-i raspunda
Ii fixeaza ochii din priviri jucause
I-atinge piciorul si-apoi o saruta...
Sarutul se pierde odata cu ea
Uitand de povestea pe care-o spunea
Se-ascunde-n bratele lui si tace...
El dandu-si seama ca nu mai are ce-i face,
Incepe ai ingana cateva cuvinte de alint,
Si strans la pieptul sau o tine.
Ea tot tace, dar ce mai putea sa spuna,
Cat de mult a trecut de-atunci
De cand nu a mai simtit fiorii unui prim sarut.
Dar noaptea-si trage cortina...
Si valuri de vant rece se izbesc de crengile inmugurite
Cei doi pleaca lasand in urma lor
Tot ce-au suferit, toata rautatea lumii
Caci pe ei nu-i interesa, erau amandoi
Si sunt impreuna
Si sper sa se tina mult timp, ca si acum, de mana.
joi, 10 martie 2011
Cantecul generatiei mele
Toate melodiile descriu mai mult sau mai putin o dragoste ideala sau suferinta provocata de persoana iubita.
Dar nici una din aceste melodii nu se potriveste cu ceea ce simti tu.
Multe din portative poarta pe ele note ce canta despre banii castigati sau pierduti de unii avari, ce mai canta si suferinta unei generatii crescuta printre balariile tarii.
Nu spun ca aceste partituri moderne nu au un mesaj; spun doar ca daca vrei sa asculti, sa atingi notele si versurile ce-ti oglindesc trairile, suspinele, zambetele, lacrimile si sperantele, nu-ti ramane de facut decat un singur lucru:
Invata sa-ti asculti inima, sa-i simti ticaitul, si sa incerci sa transpui pulsul pe un portativ.Din gandurile si fiorii ce-ti strabat trupsorul din zori si pana-n seara incearca sa compui versurile baladei, iar din vise si sperante poti innadi delicat un refren care sa uneasca toate aceste elemente.
Desi am doar 17 ani, multe persoane imi spun ca m-am maturizat mult mai devreme. Dar acest lucru nu poate fi privit ca un dezavantaj, deoarece am reusit sa-mi compun melodia ce descrie de-a dreptul tot ceea ce am trait pana in ziua de azi.
Prima strofa reflecta amintirile unei copilarii frumoase si lipsite de tristete, strofa a doua oglindeste perioada in care am inceput sa pot lua hotarari, sa pot deosebi binele de rau si care mai face referire la bucuria de a descoperi ca am o multime de oameni in jurul meu carora le pasa de ce mi-se-ntampla.
Strofa a treia imi insira pe pergamentul sufletului lacrimile, zambetele, iubirile si aventurile ce au fost si stiu ca se vor intoarce sub forma unor umbre in visele mele zbuciumate.
Refrenul imbina visul de a-mi gasi pe cineva pe placul inimii (o persoana care dintr-o simpla privire sa-mi alunge orice indoiala din cuget ), cu speranta de a avea un viitor mai bun decat cel care mi-se-nfatiseaza in acest moment.
Dar oricat m-as stradui nu pot afla finalul cantecului.
Cu toate ca sunt curioasa sa vad care va fi nota de final cantata de arcusul vietii, nu ma grabesc s-o descopar, pentru ca odata ce afli finalul cantecului, iti pierzi din voiosia si din curajul de a lupta pentru tine.
Dar nici una din aceste melodii nu se potriveste cu ceea ce simti tu.
Multe din portative poarta pe ele note ce canta despre banii castigati sau pierduti de unii avari, ce mai canta si suferinta unei generatii crescuta printre balariile tarii.
Nu spun ca aceste partituri moderne nu au un mesaj; spun doar ca daca vrei sa asculti, sa atingi notele si versurile ce-ti oglindesc trairile, suspinele, zambetele, lacrimile si sperantele, nu-ti ramane de facut decat un singur lucru:
Invata sa-ti asculti inima, sa-i simti ticaitul, si sa incerci sa transpui pulsul pe un portativ.Din gandurile si fiorii ce-ti strabat trupsorul din zori si pana-n seara incearca sa compui versurile baladei, iar din vise si sperante poti innadi delicat un refren care sa uneasca toate aceste elemente.
Desi am doar 17 ani, multe persoane imi spun ca m-am maturizat mult mai devreme. Dar acest lucru nu poate fi privit ca un dezavantaj, deoarece am reusit sa-mi compun melodia ce descrie de-a dreptul tot ceea ce am trait pana in ziua de azi.
Prima strofa reflecta amintirile unei copilarii frumoase si lipsite de tristete, strofa a doua oglindeste perioada in care am inceput sa pot lua hotarari, sa pot deosebi binele de rau si care mai face referire la bucuria de a descoperi ca am o multime de oameni in jurul meu carora le pasa de ce mi-se-ntampla.
Strofa a treia imi insira pe pergamentul sufletului lacrimile, zambetele, iubirile si aventurile ce au fost si stiu ca se vor intoarce sub forma unor umbre in visele mele zbuciumate.
Refrenul imbina visul de a-mi gasi pe cineva pe placul inimii (o persoana care dintr-o simpla privire sa-mi alunge orice indoiala din cuget ), cu speranta de a avea un viitor mai bun decat cel care mi-se-nfatiseaza in acest moment.
Dar oricat m-as stradui nu pot afla finalul cantecului.
Cu toate ca sunt curioasa sa vad care va fi nota de final cantata de arcusul vietii, nu ma grabesc s-o descopar, pentru ca odata ce afli finalul cantecului, iti pierzi din voiosia si din curajul de a lupta pentru tine.
sâmbătă, 5 februarie 2011
Antonime
Sunt anumite momente in viata ta de adolescent in care dai cu nasu' de cateva trairi total opuse. Bucurie si tristete, speranta si dezamagire, iubire si ura, putere si slabiciune, incredere si incertitudine, singuratate si sociabilitate si multe alte stari pe care nu le poti evita in momentul in care te acapaeaza.
Incerci sa te dezmeticesti si sa-ti explici de ce se-ntampla mai des, ca dupa o stare de bucurie sa urmeze inevitabil tristetea si nu invers?
Cauti raspuns la intrebarea " de ce acum nu mai sunt atat de sigura pe mine? " sau " de ce ma autoizolez cand sunt atatcat din toate partile fara a riposta? "
Sunt lucruri pe care nici psihologul nu ti le poate explica.
Spre exemplu acum ceva timp eram cuprinsa de focul iubirii, dar la scurt timp am ajuns sa simt ura. Sperand ca niciodata nu mi se va mai intampla, am incercat sa nu mai repet ceea ce am facut gresit, dar am ajuns sa simt iar dezamagirea si ciuda, deoarece dupa cate stradanii am depus am ajuns la acelasi sentiment nefericit, ura.
Dar fara aceste antonime viata nu ar avea nici un sens, iar incercarea zadarnica de a-ti explica aceste stari este ca vanatoarea de fantome.
Ceea ce trebuie sa faci este sa incerci sa-ti educi reactiile si sa imbini aceste fenomene, in asa fel incat sa nu mai ai de suferit.
Si desenul de mai jos reprezinta paralele dintre intimitate si expunere, senzualitate si ispita, blandete si duritate.
Seductie in soapta
vineri, 4 februarie 2011
La scara mai mare
Am incercat sa depasesc masura clasica. Am vrut sa ma auto-depasesc si uite ca mi-a iesit.
Acum doua seri m-am jucat din nou cu creionul pe foaie, dar la scara mai mare. Am facut un desen A3, cei drept mi-a luat cam trei ore, deoarece era primul desen mai mare, dar mi-a iesit surprinzator de fain.
Aseara am fost pe la matusa mea, Maria, care mi-a dezvaluit mici trucuri de artist.
Si uite ce mi-a iesit:
Acum doua seri m-am jucat din nou cu creionul pe foaie, dar la scara mai mare. Am facut un desen A3, cei drept mi-a luat cam trei ore, deoarece era primul desen mai mare, dar mi-a iesit surprinzator de fain.
Aseara am fost pe la matusa mea, Maria, care mi-a dezvaluit mici trucuri de artist.
Si uite ce mi-a iesit:
Desen A3, feat Maria
Dar fiind o fire ambitioasa, am incercat sa aplic acele mici secrete. Si intr-un final sunt multumita decum am evoluat.
Blue eyes
Si pentru a nu lasa si celelalte desene in umbra:
Desen A4. LOVE
PASIUNE
Joaca cu-n creion
joi, 27 ianuarie 2011
Asteptare
Si-astept sa cada lacrimi
In fulgi sa se transforme
Si-astept sa se astearna
S-atinga, zgribulind mantaua
Sa tremure si sa-nfioare
Sa-ncremeneasca si s-adoarma,
Un strat superficial de-argila.
Si-astept sa vii aici
Si-astept sa tremuri iar
Asemeni unei maini degerate
Ce cauta un loc mai sigur
Sa-si dezmorteasca firavele falange
Sa se poata misca din nou
S-astepte intins-o speranta
S-astepte s-o atinga cineva
S-astepte sa tremure in doi
Incat natura sa paleasca
Sa reinvie totul,
Sa-nfloreasca pomiii si dragostea din ei
Sa-si poata zari sclipirea din ochi
Sa-si poata recita primul discurs
Si mai asteapta sa-i simta naduful
Si geamatul de placere
Cand caldura i-atinge pe trup...
Dar tot este iarna...
Si visu-i departe...
Si tot nu cad lacrimi...
Ce asteapta-nghetate.
Albastru-verde
Flash
sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Cum sa-ti umpli timpul facand ceva util?
Nu te gandi ca iti voi spune sa faci curat in camera, sau sa te bagi cu nasul prin bucatarie. E o metoda mult mai simpla sa-ti consumi energia si sa faci ca plictiseala sa dispara. DESENEAZA!!!
Nu-ti imaginezi cat de multe ai de castigat. In primul si-n primul rand, iti dezvolti precizia, atentia si dexteritatea.
Iar in al doilea rand inveti sa apreciezi frumosul.
Iata cateva desene proprii:
Nu-ti imaginezi cat de multe ai de castigat. In primul si-n primul rand, iti dezvolti precizia, atentia si dexteritatea.
Iar in al doilea rand inveti sa apreciezi frumosul.
Iata cateva desene proprii:
Country woman
She is a diva
Sasuke
Memory of a Geisha
Sword girl
Privire de inger
Temptation
Touch of angel
Sunt desenele realizate in ultima saptamana si nu va faceti iluzii ca nu mai fac si altceva intr-o zi in afara de desenat...
Asa ca, nu va irositi timpul liber. Pretuiti-l si folositi-l pentru ca pot iesi minunatii de desene si de ce nu, alte talente ascunse in interiorul vostru.
LASA IMAGINATIA SA-SI FACA DE CAP!!!
vineri, 7 ianuarie 2011
Speranta moare ultima!
Cred ca toti trecem la un moment dat printr-o deceptie sau ajungem sa spunem ca nu mai avem nici o speranta. Ne plafonam si ne inchidem intr-un con de umbra sau cu alte cuvinte trecem la faza de negare. Nu credem ca vreodata vom mai putea trai clipe frumoase sau ca in sufletul nostru va mai rasari o raza de speranta.
Dar eu am ajuns la o concluzie, ca atunci cand te astepti mai putin soarele va iesi si pe strada ta.
Asa am patit si eu... .
Nu credeam ca intr-o singura zi mi se pot intampla atatea lucruri minunate. Sa descopar ca cei dragi mie imi sunt alaturi, cand sunt trista ma ajuta sa trec peste, cand plang imi alina cu vorbe dulci sufletul si lacrimile dispar ca si cum nu ar fi existat.
Dar cel mai des ni se-ntampla sa suferim din cauza ca nu avem langa noi pe acel cineva special caruia sa-i aratam dragostea si ceea ce avem noi mai de pret, sentimentele.
Atunci cand totul pare pierdut, destinul si speranta sunt mana in mana si, punandu-si amprenta, reusesc sa ridice din ceata acea raza de bucurie.
Va spun sincer, nu credeam ca in aceeasi zi pot intalni o persoana care pentru mine este speciala. Desi il cunosc de putin timp, am impresia ca il cunosc de o viata, datorita blandetei si echilibrului pe care il inspira.
Abia acum pot spune ca sunt fericita alaturi de el si de cei dragi din jurul meu, si mai pot spune ca in acest moment am toate motivele necesare unei adolescente sa se considere fericita.
Asa ca speranta este ca o clepsidra, cand crezi ca ea s-a scurs, se intoarce in favoarea ta sau o poti considera aripa unui inger ce te va proteja mereu.
Dar eu am ajuns la o concluzie, ca atunci cand te astepti mai putin soarele va iesi si pe strada ta.
Asa am patit si eu... .
Nu credeam ca intr-o singura zi mi se pot intampla atatea lucruri minunate. Sa descopar ca cei dragi mie imi sunt alaturi, cand sunt trista ma ajuta sa trec peste, cand plang imi alina cu vorbe dulci sufletul si lacrimile dispar ca si cum nu ar fi existat.
Dar cel mai des ni se-ntampla sa suferim din cauza ca nu avem langa noi pe acel cineva special caruia sa-i aratam dragostea si ceea ce avem noi mai de pret, sentimentele.
Atunci cand totul pare pierdut, destinul si speranta sunt mana in mana si, punandu-si amprenta, reusesc sa ridice din ceata acea raza de bucurie.
Va spun sincer, nu credeam ca in aceeasi zi pot intalni o persoana care pentru mine este speciala. Desi il cunosc de putin timp, am impresia ca il cunosc de o viata, datorita blandetei si echilibrului pe care il inspira.
Abia acum pot spune ca sunt fericita alaturi de el si de cei dragi din jurul meu, si mai pot spune ca in acest moment am toate motivele necesare unei adolescente sa se considere fericita.
Asa ca speranta este ca o clepsidra, cand crezi ca ea s-a scurs, se intoarce in favoarea ta sau o poti considera aripa unui inger ce te va proteja mereu.
 |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)